s.f. Greutate în respirație datorită mai ales unor boli cardiace sau respiratorii; năduf. – Din fr. dyspnée, lat. dyspnoea.
f. med. Stare patologică constând în tulburări respiratorii cauzate de insuficiențe cardiace sau de stări nervoase. [Art. dispneea; G.-D. dispneii; Sil. -ne-e] /<fr. dispnée, lat. dyspnoea
s.f. (Med.) Respirație grea cauzată de unele boli ale inimii sau ale sistemului nervos. [Pron. -ne-e, pl. invar., gen. -eei. / < fr. dyspnée, cf. gr. dys – rău, pnein – a respira].
s. f. respirație grea, simptom al unor boli cardiace, respiratorii sau nervoase. (< fr. dyspnée, lat. dyspnoea)