dizolvați, -te, adj., s.m. 1. Adj. (Despre substanțe) Care se află dispersat în altă substanță, cu care formează o soluție. 2. S.m. Substanță care se dizolvă în masa altei substanțe; solvat. – V. dizolva.
adj., s. 1. adj. topit. (Zahăr ~.) 2. s., adj. v. solvat.
adj. m., s. m., pl. dizolváți; f. sg. dizolvátă, pl. dizolváte
s.n. Substanță care se dizolvă; solvat. [< dizolva].
adj., s. m. (substanță) care se dizolvă; solvat. (< dizolva)