dobândiri, s.f. Faptul de a dobândi. – V. dobândi.
s. 1. v. primire. 2. căpătare, câștigare, obținere. (~ unei faime binemeritate.) 3. v. repurtare. 4. v. câștigare.
s. f., g.-d. art. dobândírii; pl. dobândíri