Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția doborati definiție dex
doborati
găsește rime pentru
doborati
Cuvinte apropiate:
doborât
DOBORẤT, -Ă,
doborâți, -te,
adj. (
Despre
oameni
)
Învins
,
zdrobit
,
distrus
(
sufletește
). – V.
doborî
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia doborati
DOBORÂT
adj.
1.
v.
răsturnat
.
2.
v.
culcat
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia doborati
DOBORÎ́,
dobór
,
vb.
IV
. Tranz.
1.
A da
jos
, a
culca
, a
răsturna
, a
dărâma
(la
pământ
).
2.
A
face
să se
desprindă
și să
cadă
din
locul
unde este
fixat
,
atârnat
,
agățat
. ♦ A
face
să
cadă
o
ființă
sau un
obiect
care
zboară
sau
plutește
în
aer
.
3.
A
înfrânge
, a
supune
, a
distruge
, a
răpune
pe cineva. ♦ Fig. A
nimici
, a
desființa
, a
stârpi
, a
lichida
o
stare
de
lucruri
, o
situație
etc. ♦ Fig. A
birui
, a
copleși
.
L-a
doborât
suferința
.
4.
(
Sport
) A
depăși
cel mai
bun
rezultat
anterior
, a
bate
recordul
existent
. – Cf.
oborî
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia doborati
DOBORÎ
vb.
1.
a
arunca
, a
azvârli
, a
culca
, a
dărâma
, a
întinde
, a
lungi
, a
prăbuși
, a
prăvăli
, a
răsturna
, a
trânti
, (pop. și fam.) a
așterne
, (pop.) a
păli
, (înv. și
reg
.) a
răntuna
, (înv.) a
oborî
, a
poligni
, (fig.) a
secera
.
(Cu un
pumn
l-a ~ la
pământ
.)
2.
v.
culca
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia doborati
DOBORÎ
vb. v.
ajunge
,
birui
,
copleși
,
covârși
,
cuprinde
,
împovăra
,
înfrânge
,
învinge
,
năpădi
,
podidi
,
prinde
,
răzbi
,
toropi
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia doborati
doborî́
vb., ind. prez. 1 sg.
dobór
,
3 sg. și pl.
doboáră
,
imperf. 3 sg.
doborá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
doboáre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia doborati
A DOBORÎ́ dobór
tranz. (
obiecte
,
ființe
în
poziție
verticală
)
A
culca
la
pământ
; a
prăvăli
. /<sl.
do
oboriti
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia doborati
doborî (dobór, -ít),
vb. – A da
jos
, a
dărîma
, a
culca
la pămînt. Sl.
oboriti
„a
doborî
”,
probabil
în
compunere
cu pref.
do
-
, care
indică
o
acțiune
exclusivă
(Miklosich,
Lexicon
,
472;
Candrea
), cf.
oborî
. – Der.
doborîtor,
adj. (care
doboară
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia doborati
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK