(1) dogării, s.f. 1. Atelier în care se lucrează obiecte din doage. 2. Cantitate de obiecte lucrate din doage. – Doagă + suf. -ărie.
s.f. Meseria dogarului; butnărie. – Dogar + suf. -ie.
s. (reg.) butărie, butnărie, butnărit. (Se ocupă cu ~.)
s. f., art. dogăría, g.-d. art. dogăríei; (ateliere) pl. dogăríi, art. dogăríile (sil. -ri-i-)
f. 1) la sing. Meserie de dogar. 2) Atelier unde se fac obiecte din doage. 3) rar Confecționare a doagelor și a obiectelor din doage. [Art. dogăria; G.-D. dogăriei; Sil. -ri-e] /doagă + suf. ~ărie