domnițe, s.f. Fiică (sau soție) de domn (3); prințesă. ♦ (Poetic și fam.) Termen cu care un bărbat se adresează unei femei tinere. – Doamnă + suf. -iță.
s. (IST.) principesă, prințesă, (reg.) prință, prințoaică.
s. f., g.-d. art. domníței; pl. domníțe
f. (diminutiv de la doamnă) 1) fam. (folosit și ca termen de adre-sare) Femeie tânără. 2) înv. Fiică de domn; prințesă; principesă. /doamnă + suf. ~iță