vb., ind. prez. 1 sg. donéz, 3 sg. și pl. doneáză
tranz. (bunuri materiale) A pune la dispoziție, printr-o donație; a aduce în dar; a dărui; a da. /<fr. donner, lat. donare
vb. – A dărui, a face o donație. Lat. donare (sec. XIX). – Der. donator, s.m. (persoană căreia i se face o donație); donativ, s.n. (donație); donator, s.m. (persoană care donează); donați(un)e, s.f., din fr.