dorieni, -e, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. (La pl.) Populație stabilită în antichitate în Pelopones, în Grecia insulară și pe coastele Asiei Mici; (și la sg.) persoană care aparține acestei populații. 2. Adj. Care aparține dorienilor (1), privitor la dorieni; doric. [Pr.: -ri-an] – Din fr. dorien.
s. m., adj. m. (sil. -ri-an), pl. doriéni (sil. -ri-eni); f. sg. doriánă, g.-d. art. doriénei, pl. doriéne
adj. propriu dorienilor, populație din Doriada (Grecia). ♢ (s. n.) dialect al limbii grecești vechi. (< fr. dorien)