s. v. bulboacă, bulboană, ochi, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură.
(bulboană) s. f., g.-d. art. dórnei; pl. dórne
f. pop. Loc pe cursul unei ape, unde curentul de apă capătă o mișcare de rotație, formând o adâncitură și antrenând tot ce întâlnește acolo; bulboană; vârtej; sorb. /Orig. nec.