drăcoaice, s.f. 1. Ființă imaginară de sex feminin, considerată (ca și dracul) drept întruchipare a spiritului rău. 2. Fig. Femeie sau fată rea, plină de păcate, crudă; (în special) fată sau femeie tânără, vioaie, isteață, ispititoare, care se ține de pozne; diavoliță. – Drac + suf. -oaică.
s. 1. diavoliță, tartoriță, (rar) diavoloaică, (reg.) sarsaoroaică, tărtăroaică. (O ~ din mitologia populară.) *2. v. ștrengăriță.
s. f., g.-d. art. drăcoáicei; pl. drăcoáice