(1) dragori, s.m., (2) dragoare, s.n. 1. S.m. Muncitor care manevrează comenzile unei drage (1). 2. S.n. Navă de luptă special amenajată pentru îndepărtarea minelor marine. – Din fr. dragueur.
(persoană) s. m., pl. dragóri
n. Navă maritimă înzestrată cu o dragă pentru deminarea căilor navigabile. /<fr. dragueur