dregători, s.m. (În Țara Românească și în Moldova) Demnitar la curtea domnească având atribuții în sfatul domnesc, în administrație, justiție, armată; p.gener. conducător; înalt funcționar [Var.: (înv. și reg.) diregătór s.m.] – Drege + suf. -ător.
s. m., pl. dregătóri