drumari, s.m. 1. (Reg.) Drumeț. 2. Lucrător la amenajarea drumurilor. – Drum + suf. -ar.
s. v. călător, drumeț.
s. m., pl. drumári
m. rar Muncitor însărcinat cu supravegherea și întreținerea unui sector rutier. /drum + suf. ~ar