duhovnicești, adj. Al duhovnicului, privitor la duhovnic; p. gener. preoțesc. – Duhovnic + suf. -esc.
adj. (BIS.) 1. bisericesc, religios, spiritual, sufletesc. (Păstor ~.) 2. preoțesc, (pop.) popesc. (Cinul ~.)
adj. m., f. duhovniceáscă; pl. m. și f. duhovnicéști
1) Care este caracteristic pentru duhovnici; de duhovnic. 2) rar Care se referă la viața internă a omului; sufletesc; spiritual. /duhovnic + suf. ~esc