s.f. 1. Calitatea a ceea ce este durabil; trăinicie, rezistență; viabilitate. 2. Perioadă cât un bun poate fi utilizat. – Din fr. durabilite, lat. durabilitas, -atis.
s. 1. rezistență, soliditate, tărie, trăinicie, (înv. și reg.) statornicie, (înv.) nestrămu-tare. (~ unui material.) 2. v. viabilitate. 3. v. per-sistență.
s. f., g.-d. art. durabilității
f. 1) Caracter durabil; trăinicie; rezistență. ~ea metalului. 2) Perioadă de utilizare a unui bun. [Art. durabilitatea; G.-D. durabilității] /<fr. durabilité, lat. durabilitas, ~atis
s.f. Calitatea a ceea ce este durabil; trăinicie, rezistență. [Cf. fr. durabilité, it. durabilità, lat. durabilitas].