, duumviri s.m. Magistrat din Roma antică însărcinat împreună cu un altul să exercite o anumită funcție. [Pr.: du-um-] – Din lat. duumvir.
m. (în Roma antică) Fiecare din cei doi magistrați care formau duumviratul. [Sil. du-um-] /<lat. duumvir
s.m. (Ist.) Magistrat roman care exercita o funcție importantă împreună cu un alt magistrat. [Pron. du-um-. / < lat. duumvir].