s. f., pl. eșancrúri
s.f. 1. (Geol.) Excavație, scobitură arcuită în malul mării. 2. (Anat.) Scobitură arcuită pe marginea unui organ. [< fr. échancrure].
s. f. 1. excavație arcuită în malul mării. 2. scobitură arcuită pe marginea oaselor sau a unor organe. (< fr. échancrure)