definiția eboșă definiție dex

eboșe, s.f. 1. Semifabricat obținut prin deformare plastică din lingouri. 2. Primul stadiu în vederea realizării unei opere în arta plastică, indicând forma generală. ♦ Schiță, crochiu. – Din fr. ébauche.

s. f., g.-d. art. ebóșei; pl. ebóșe

f. 1) Semifabricat obținut prin laminarea lingourilor. 2) Schiță inițială (a unui desen, plan); carton; crochiu. /<fr. ébauche

s.f. 1. Semifabricat obținut prin eboșare. 2. Operă de pictură, de sculptură etc. care este abia începută, schițată. ♦ Schiță, crochiu. [< fr. ébauche].

s. f. 1. semifabricat prin eboșare. 2. operă de pictură, sculptură etc. abia începută, schițată. ♢ schiță, crochiu. 3. (fig.) schițare; aparență. (< fr. ébauche)

eboșez, vb. I. Tranz. A lamina un lingou în scopul definitie/suprima">suprimării, prin comprimare, a golurilor interioare sau definitie/uniformiza">uniformizării materialului respectiv. – Din fr. ébaucher.

vb., ind. prez. 1 sg. eboșéz, 3 sg. și pl. eboșeáză, 1 pl. eboșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. eboșéze; ger. eboșând

tranz. tehn. 1) (metale) A prelucra la cald (prin așchiere, prin găurire etc.) pentru a obține eboșe. 2)(opere de artă plastică) A realiza în primă formă. /<fr. ébaucher

vb. I. tr. A prelucra (prin așchiere, prin găurire etc.) la cald piese, lingouri etc. V. degroșa. 2. A da o primă formă unei opere de artă. [P.i. 3,6 -șează, ger. -șând. / < fr. ébaucher].

vb. tr. 1. (metal.) a prelucra piese, lingouri etc. 2. a da o primă formă unei opere de artă; a schița. (< fr. ébaucher)