s.n. (Arhit.) Ornament triunghiular cuprins între două arcade tangente legate la înălțime de un brâu orizontal; piatră care formează colțul ambrazurii unei ferestre sau uși. ♦ (Constr.) Operație de finisare a colțurilor unei încăperi. [< fr. écoinçon].
s. n. 1. ornament triunghiular cuprins între două arcade tangente legate la înălțime de un brâu orizontal; piatră care formează colțul ambrazurii unei ferestre sau uși. 2. finisare a colțurilor unei încăperi. (< fr. écoinșon)