edentez, vb. I. Tranz. A rupe, a smulge dinții unei roți dințate, ai unei perii de sârmă etc. – Din fr. édenter.
vb., ind. prez. 1 sg. edentéz, 3 sg. și pl. edenteáză
vb. I. tr. A rupe sau a smulge dinții unei perii, ai unei roți dințate etc. [P.i. -tez. / < fr. édenter].
vb. tr. a rupe, a smulge dinții unei perii, ai unei roți dințate etc. (< fr. édenter)