elansări, s.f. (Livr.) Acțiunea de a se elansa și rezultatul ei; avântare, repezire; fig. avânt, năzuire către ceva. – V. elansa.
s. f., g.-d. art. elansării; pl. elansări
s.f. (Franțuzism) Avântare, repezire; (fig.) avânt, năzuire (către ceva). [< elansa].