electrici, -ce, adj. Care aparține electricității, privitor la electricitate, care produce sau are energie legată de prezența electricității. ♢ (Adverbial) Aparat care funcționează electric. ♢ Energie electrică = energie proprie câmpurilor electrice, cantitate de electricitate; (impr.) electricitate (1). Lumină electrică (și substantivat, f.) = sistem de iluminație în care sursele de lumină sunt alimentate cu energie electrică. – Din fr. électrique.
1) Care ține de electricitate; propriu electricității. Energie ~că. 2) Care produce electricitate; producător de electricitate. Generator ~. 3) Care funcționează cu ajutorul electricității. Aparat ~. [Sil. -lec-tric] /<fr. électrique, lat. electricus
adj. De electricitate, care produce electricitate. ♢ Câmp electric = regiune a spațiului în care se exercită forțe asupra corpurilor încărcate cu electricitate; stare fizică care există într-o asemenea regiune; energie electrică = energie proprie numai câmpurilor electrice; centrală electrică = centrală care produce energie electrică; sarcină electrică = electricitate (1). [< fr. électrique].
adj. referitor la electricitate, care produce electricitate, care funcționează pe baza electricității. o câmp ~ = stare fizică a spațiului în care se exercită forțe asupra corpurilor încărcate cu electricitate; energie ~ă = energie proprie câmpurilor electrice; sarcină ~ă = electricitate (1). (< fr. électrique)