electrífic, vb. I. Tranz. A introduce folosirea energiei electrice, lumina electrică; a efectua lucrări de electrificare. – Din fr. électrifier.
vb., ind. prez. 1 sg. electrífic, 3 sg. și pl. electrífică
tranz. 1) (regiuni, localități, ramuri ale economiei etc.) A asigura cu energie electrică. 2) A face să funcționeze cu energie electrică. ~ calea ferată. /<fr. électrifier
vb. I. tr. A introduce folosirea energiei electrice într-o regiune, într-o întreprindere etc. [P.i. electrífic. / după fr. électrifier].
electrificați, -te, adj. Care a fost dotat cu energie electrică, în care s-a făcut electrificarea. – V. electrifica. Cf. fr. électrifié.