s. f. (sil. -tro-e-), g.-d. art. electroerodării
s.f. Prelucrare a metalelor constând în îndepărtarea unui strat din material cu ajutorul descărcărilor electrice prin scântei; electroeroziune. [Et. incertă].
s. f. prelucrare a metalelor prin îndepărtarea unui strat din material cu ajutorul descărcărilor electrice prin scântei. (după fr. électro-érosion)