elizee, s.n. Loc unde cei vechi credeau că se duc sufletele oamenilor virtuoși. ♢ (Adjectival) Câmpiile elizee. – Din fr. Élysée, lat. Elysium.
n. Loc unde, conform credinței vechilor greci, se duc după moarte sufletele oamenilor virtuoși. /<fr. élisée, lat. elysium
s.n. Grădină fabuloasă, rezervată potrivit mitologiei greco-latine spiritelor celor drepți; rai. // adj. Câmpiile elizee = elizeu, rai. [Pron. -zeu, pl. -uri, (adj.) -ee (pron. -ze-e). / < fr. Elysée, gr. Elysion].