vb., ind. prez. 3 sg. emondeáză
tranz. (arbori) A curăța de ramuri pentru a stimula creșterea în înălțime. /<fr. émonder
emondéz, vb. I. Tranz. A curăța arborii de crăci în perioada de creștere pentru a stimula dezvoltarea lor în înălțime. (cf. fr. émonder, lat. emundare)
emondații, s.f. Emondaj. – Din fr. émondation.
s. f. (sil. -ți-e), art. emondáția (sil. -ți-a), g.-d. art. emondáției; pl. emondáții, art. emondáțiile (sil. -ți-i-)
s. f. emondare. (< fr. émondation)