enúnț, vb. I. Tranz. A formula, a exprima, a expune o idee, o teorie etc. – Din fr. énoncer.
vb., ind. prez. 1 sg. enúnț, 3 sg. și pl. enúnță
tranz. (ipoteze, teorii, opinii) A pune în circulație; a lansa; a emite. /<fr. énoncer, lat. enuntiare
vb. – A exprima. Lat. enuntiare, prin intermediul fr. énouncer. – Der. enunț, s.n.
vb. I. tr. A spune, a formula, a exprima, a expune (idei, teorii). [P.i. enúnț. / < it. enunziare, fr. énoncer, lat. enuntiare].