erodări, s.f. Acțiunea de a (se) eroda și rezultatul ei; eroziune. – V. eroda.
s. 1. v. eroziune. 2. (concr.) coroziune, eroziune, roadere, (pop.) mâncătură, rosătură. (S-a produs o ~.)
s. f., g.-d. art. erodării; pl. erodări
s.f. (Rar) Eroziune. [< eroda].