escaladez, vb. I. Tranz. A se cățăra pe un zid sau pe un alt obstacol înalt, pentru a trece de partea cealaltă; p. ext. a sări peste un obstacol. – Din fr. escalader.
vb., ind. prez. 1 sg. escaladéz, 3 sg. și pl. escaladeáză
tranz. (obstacole înalte) A trece, cățărându-se sau folosind o scară. /<fr. escalader