etalaje, s.n. 1. Etalare. 2. Partea inferioară, în formă de trunchi de con, a cuvei unui furnal. – Din fr. étalage.
s. v. expunere.
s. n., pl. etaláje
s.n. 1. Faptul de a etala; etalare. 2. Partea inferioară a cuvei unui furnal. [< fr. étalage].
s. n. 1. etalare. 2. expoziție de mărfuri; vitrină; marfa expusă. 3. (tehn.) partea inferioară a cuvei unui furnal. 4. (fig.) expunere ostentativă, paradă. (< fr. étalage)