executări, s.f. Acțiunea de a (se) executa și rezultatul ei; îndeplinire, execuție. ♢ Executarea bugetului = adunarea veniturilor unui buget și folosirea acestora pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în buget. ♦ Îndeplinire a unei obligații (lege, contract, hotărâre etc.) a unui organ de jurisdicție. ♢ Executarea pedepsei = aducere la îndeplinire a hotărârii prin care cel trimis în judecată penală a suferit o condamnare. [Pr.: eg-ze-] – V. executa.
s. 1. v. confecționare. 2. efectuare, execuție, facere, împlinire, îndeplinire, înfăptuire, realizare, săvârșire, (înv.) săvârșit. (~ unei lucrări.) 3. execuție, facere, făurire, realizare. (~ unei opere durabile.) 4. v. desfășurare. 5. v. efectuare. 6. v. interpretare. 7. aplicare, îndeplinire. (~ unei sentințe.) 8. (JUR.) (înv.) zapcială, zapciitură, zapcilâc. (~ silită a cuiva.)
s.f. 1. Acțiunea de a (se) executa și rezultatul ei; îndeplinire. ♦ Pedepsire cu moartea, execuție. 2. Executarea bugetului = realizarea veniturilor bugetare și utilizarea lor pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute în buget. [Pron. eg-ze-. / < executa].
s. f. 1. acțiunea de a (se) executa. 2. ă bugetului = realizarea veniturilor bugetare și utilizarea lor pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute în buget. (< executa)