exorcizez, vb. I. Tranz. A pronunța cuvinte magice, a oficia o slujbă pentru a goni diavolul. – Din fr. exorciser, lat. exorcisare.
vb., ind. prez. 1 sg. exorcizéz, 3 sg. și pl. exorcizeáză
tranz. (cuvinte magice, rugăciuni sau descântece) A pronunța pentru a alunga diavolul și duhurile rele. /<fr. exorciser, lat. exorcisare
vb. I. tr. A pronunța cuvinte magice, a oficia o slujbă pentru a goni diavolul. [Cf. fr. exorciser, lat. exorcisare < gr. ex – în afară, horkos – jurământ].