exortări, s.f. (Livr.) Acțiunea de a exorta și rezultatul ei; înflăcărare. – V. exorta.
s. f., g.-d. art. exortării; pl. exortări
s.f. (Liv.) Acțiunea de a exorta și rezultatul ei; înflăcărare. [Var. exhortare s.f. / < exorta].