expír, vb. I. 1. Tranz. A elimina din plămâni aerul (în procesul respirației). 2. Intranz. (Despre un contract, o convenție etc.; la pers. 3) A înceta să mai fie valabil. 3. Intranz. (Despre un termen, o perioadă de timp etc.; la pers. 3) A se împlini, a se termina. 4. Intranz. Fig. A muri, a pieri. – Din fr. expirer, lat. expirare.
vb. 1. a se isprăvi, a se încheia, a se sfârși, a se termina. (A ~ termenul de garanție.) 2. a se împlini. (~ data la care trebuia făcută plata.)
tranz. (aer inspirat) A elimina din plămâni în procesul respirației. /<fr. expirer, lat. expirare
pers. 3 expíră intranz. 1) (despre contacte, convenții etc.) A înceta de a mai fi valabil. 2) (despre perioade de timp, termene etc.) A ajunge la sfârșit; a se consuma în întregime; a se împlini. 3) fig. A înceta de a mai trăi; a muri; a deceda; a răposa. /<fr. expirer, lat. expirare