explorări, s.f. 1. Acțiunea de a explora și rezultatul ei; explorație. 2. Complex de cercetări geologice care, în funcție de obiectul studiat și obiectivul urmărit, are drept scop stabilirea limitelor, a condițiilor de zăcământ, precizarea structurii, a calității unui corp de substanță minerală utilă etc. 3. Examen clinic sau de laborator efectuat pentru stabilirea diagnosticului unei boli. – V. explora.
s. v. analizare, analiză, cercetare, examen, examinare, investigare, investigație, studiere, studiu.
s.f. Acțiunea de a explora și rezultatul ei; cercetare; explorație. [< explora].