exprimări, s.f. Acțiunea de a (se) exprima și rezultatul ei; formulare a unor idei sau sentimente; expresie. ♦ Comunicare prin cuvinte; vorbire; pronunțare a unor cuvinte. – V. exprima.
s. 1. v. formulare. 2. v. manifestare. 3. limbă, vorbă, vorbire. (Îl poți recunoaște după ~.) 4. limbaj. (Are o ~ simplă.) 5. stil. (Are o ~ plastică.)
s. f., g.-d. art. exprimării; pl. exprimări
exprimări, s.f. Acțiunea de a (se) exprima și rezultatul ei; manifestare, exteriorizare a unor fenomene, idei, sentimente etc.
s.f. Expunere, reprezentare în cuvinte a unor idei, a unor sentimente etc.; expresie. ♦ Formulare a unor idei, pronunțare a unor cuvinte etc. [< exprima].
s. f. acțiunea de a (se) exprima; formulare a unor idei sau sentimente etc. ♢ comunicare prin cuvinte; pronunțare a unor cuvinte etc. (< exprima)
exprim, vb. I.Tranz. A expune, a formula, a manifesta, prin cuvinte sau prin gesturi, păreri, idei, sentimente, impresii etc. ♦ Refl. A reda în cuvinte. – Din fr. exprimer, lat. exprimere.
vb. 1. a expune, a formula. (A-și ~ ideile.) 2. a vorbi. (Se ~ greu.) 3. v. manifesta. 4. v. exterioriza. 5. v. formula. 6. a prezenta. (A ~ cuiva omagiile sale.) 7. v. reda.
tranz. (gânduri, sentimente, idei) A prezenta prin cuvinte sau prin gesturi; a zugrăvi; a reda; a reflecta. [Sil. ex-pri-ma] /<fr. exprimer, lat. exprimere
intranz. A-și reda gândurile sau sentimentele. [Sil. ex-pri-ma] /<fr. exprimer, lat. exprimere
exprím, vb. I. Tranz. A expune, a formula, a manifesta păreri, idei etc. ♦ Refl. A reda în cuvinte; a vorbi. – Fr. exprimer (lat. lit. exprimere).
vb. I. tr. A spune, a expune, a manifesta, a reprezenta (idei, sentimente etc.). ♦ refl. A vorbi, a reda în cuvinte. [P.i. exprím, var. esprima vb. I. / < fr. exprimer, lat. exprimere].
vb. I. tr. a expune, a manifesta, a reprezenta (idei, sentimente etc.) prin cuvinte sau prin gesturi. II. refl. a vorbi, a reda prin cuvinte. (< fr. exprimer, lat. exprimere)