s.f. Situație juridică în care se consideră că se află misiunile diplomatice (ambasadele, legațiile, persoanele etc.) ale unui stat străin, ca și când ele ar continua să fie situate pe teritoriul statului lor național. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. exterritorialité. Cf. germ. Exterritorialität.
s. f. (sil. -ri-a-), g.-d. art. exteritorialității
f. jur. Totalitate a drepturilor extrateritoriale. /<germ. Exterritorialität
s.f. (Jur.) Totalitatea drepturilor speciale de care beneficiază, în anumite condiții, reprezentanții unui stat pe teritoriul altui stat; extrateritorialitate. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. exterritorialité < lat. ex – în afară, territorium – teritoriu].
s. f. totalitatea drepturilor speciale de care beneficiază reprezentanții unui stat pe teritoriul altui stat. (< germ. Exterritorialität)