extremale, s.f. (Mat.) Funcție care realizează extremul unei funcționale. – Din fr. extrémale.
s. f., g.-d. art. extremálei, pl. extremále
s.f. (Mat.) Funcție care realizează extremul unei funcționale. [< fr. extrémale].
s. f. (mat.) curbă care reprezintă soluția unei probleme a calculului variațional. (< fr. extrémale)