Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția fâșului definiție dex
fâșului
găsește rime pentru
fâșului
FÂȘ
1
interj. (
Adesea
repetat
)
Cuvânt
care
imită
zgomotul
produs
de
mișcarea
frunzelor
, a
hârtiei
etc. –
Onomatopee
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia fâșului
FÂȘ
2
,
fâșuri
, s.n.
1.
Material
impermeabil
subțire
,
folosit
pentru
confecționarea
hainelor
de
ploaie
.
2.
Haină
de
ploaie
confecționată
din acest
material
. – Din
fâș
1
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia fâșului
FÂȘ
s. v.
impermeabil
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia fâșului
fâș
interj.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia fâșului
fâș
s. n., pl.
fâșuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia fâșului
FÂȘ
interj.
(
se
folosește
, de
obicei
repetat
,
pentru
a
reda
zgomotul
produs
de
foșnetul
frunzelor
, al
hârtiei
etc.
). /Onomat.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia fâșului
fâș-fâș
s.n. sg. (înv.)
bani
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia fâșului
fîș
interj. –
Exprimă
șuieratul
sau
fluieratul
. – Var.
fîșt,
interj. (
exprimă
zgomotul
unei
mișcări
rapide
și
scurte
);
fliș
, interj. (
exprimă
șuieratul
).
Creație
expresivă
, cf. Pușcariu,
Dacor.,
I, 86;
Iordan
,
BF
,
VII
, 257. – Der.
fîșîi
(var.
fîș
(f)ăi,
fîș
(f)îi, fîșcii,
foș
(f)ăi,
fojgăi
, foșcălui
), vb. (a
șuiera
, a
vibra
; a
trosni
; a
mișuna
);
fîșcii
, vb. (Mold., a
vorbi
printre
dinți
);
fîșni
(var.
foșni
,
foșnăi
), vb. (a
șuiera
);
fîșiială
(var.
fîșîială, fîșneală, foșcăială,
fojgăială
; fîșiitură, fîșcîitură,
foșnitură
,
foșcăitură
), s.f. (
trosnet
,
șuierat
);
fîșîitor
(var.
foșnitor
, fojgăitor, foșcăitor
), adj. (care
foșnește
);
fișcă
,
s.f. (
nuia
,
bici
);
fișcăi
, vb. (Trans., a
șuiera
);
fîșcău
, s.n. (Bucov.,
iarbă
);
fiștigoaie
, s.f. (
trișcă
);
foșnet
, s.n. (
șuier
,
zumzet
,
trosnet
), în
loc
de
foșnit
,
alterat
ca
sunet
,
răcnet
, etc.;
fîșneț
, adj. (
ager
; cu
sensul
de „mîndru” pe care
îl
propune
DAR
nu ne este
cunoscut
).
Fiștoc
(var.
sfiștoc
), s.n. (
mătăuz
;
mănunchi
) este un der. de la
fișcă
, cu suf. -
oc
. Prin
metateză
s-a
obținut
șfichiu
, s.n. (
pleasnă
de
bici
),
numit
astfel
fiindcă
face
să
pocnească
biciul
(după Cihac, II, 338, din
ceh
.
švih
„
lovitură
de
bici
”; după Scriban, din sl.
sŭvitŭkŭ
„
tăietură
,
secționare
”); der.
șfichiui
, vb. (a
biciui
, a
mușca
, a
răni
);
șfichiuială
, s.f. (
mușcătură
). De la var.
fliș
(cu
l
expresiv
, cf.
flacără
,
flămînd
), provin:
flișcă
, s.f. (
trișcă
;
palmă
,
lovitură
;
femeie
vorbăreață
);
frișcă
, s.f. (
nuia
;
palmă
,
lovitură
;
codobatură
;
definitie
/smântână">smîntănă
bătută
;
fată
frumoasă
, mîndrețe de
fată
),
alterare
a cuvîntului
anterior
(
pentru
sensul
de „
definitie
/smântână">smîntănă
bătută
”, cf. fr.
crême
fouettée
);
trecerea
semantică
la „
fată
frumoasă
” este
firească
, prin
intermediul
noțiunii
de „
lucru
excelent
”; cf. sp.
guayabo
,
Iordan
,
BF
,
VII
, 265);
flișcui
(var.
flișcăi
,
flișchii
), vb. (a
șuiera
; a
biciui
);
flișcoaie
, s.f. (
trișcă
);
fliușcă
, s.f. (
trișcă
;
femeie
certăreață
;
măsură
de
capacitate
pentru
băuturi
alcoolice
, în
valoare
de un
sfert
de
litru
),
ultimul
sens
prin
încrucișare
cu germ.
Fläschchen
„
sticluță
”;
fliușcar
, s.m. (
bețiv
). Cf.
fleur,
fluștura
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia fâșului
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK