fâlfâiri, s.f. Acțiunea de a fâlfâi și rezultatul ei; zgomot caracteristic zborului unei păsări; fluturare, fâlfâit, fâlfâitură. – V. fâlfâi.
s. v. fâlfâit.
s. f., g.-d. art. fâlfâírii; pl. fâlfâíri