, falduri, s.n. Cută formată de o haină largă, o stofă, o pânză, etc. care atârnă. [Var.: fáldur, s.m.] – Din ucr. fald.
s. v. cută.
s. n., pl. fálduri
n. Cută făcută special pe o haină largă sau apărută pe un material care atârnă. /<ucr. fald
s.n. – Pliu, cută. – Var. faldur. Pol. fald, rus. falda (Cihac, II, 107; Sanzewitsch 202), din germ. Falte. Var. este un sing. reconstituit pe baza pl. Se folosește mai ales la pl., pentru a desemna ansamblul artistic de pliuri al unui material asemănător cu postavul.
s.m. v. fald.