, fanaragii, s.m. (Înv.) Persoană care aprindea și stingea felinarele de pe străzi; lampagiu. – Din tc. fenarği.
s. m., art. fanaragíul; pl. fanaragíi, art. fanaragíii
m. înv. Persoană care aprindea și stingea felinarele pe străzi; lampagiu. /<turc. fenarği
fanaragíi, s.m. (înv.) fanariot.