definiția fante definiție dex

fanți, s.m. 1. (Fam. și peior.) Bărbat (tânăr) afemeiat. 2. Carte de joc reprezentând figura unui tânăr; valet. – Din it. fante.

s. 1. v. fílfizon. 2. v. valet.

s. m., pl. fanți

m. 1) livr. Bărbat care se bucură de succes la femei. 2) Carte de joc pe care este înfățișată figura unui cavaler; valet. /<it. fante

s.m. – 1. Valet la jocul de cărți. – 2. Curtezan, crai. – Mr. fande. It. fante (în mr., prin intermediul ngr. φάντης). Sec. XIX.

s.m. 1. (Fam.) Om ușuratic, încrezut; tânăr exagerat de elegant; filfizon. 2. Valet (la cărțile de joc). [< it. fante].

s. m. 1. (fam.; peior.) om ușuratic, încrezut; tânăr exagerat de elegant; filfizon. 2. valet (la cărțile de joc). (< it. fante)

Subst. 1. S.n. Dialect principal al limbii akan (1) (alături de twi (1)). 2. S.m. Membru al populației vorbitoare a dialectului fante² (1) din Ghana. (cf. engl. fante, fanti) [AHDEL]

, fante, s.f. 1. (Tehn.) Deschidere sau crăpătură îngustă (într-un perete). 2. (În forma fentă) Tăietură practicată perpendicular într-o țesătură. Fentă la o fustă. [Var.: féntă s.f.] – Din fr. fente.

s. 1. (TEHN.) crăpătură. 2. (FIZ.) fereastră.

(tehn.) s. f., g.-d. art. fántei; pl. fánte

f. 1) Deschizătură îngustă pentru comunicarea unui spațiu închis cu exteriorul. 2) v. FENTĂ². [G.-D. fantei] /<fr. fente

s.f. Deschidere strâmtă care permite comunicarea unui spațiu închis cu exteriorul; crăpătură. [< fr. fente].

s. f. 1. deschidere alungită și îngustă care permite comunicarea unui spațiu închis cu exteriorul. 2. crăpătură liniară în gheață, de mare adâncime. (< fr. fente)