definiția fasonul definiție dex

fasoane, s.n. 1. Modul cum este făcut un lucru; formă (a unei haine, a unei pălării); croială, model. ♦ Modul cum arată o persoană (din punctul de vedere al îmbrăcămintei). 2. Fig. (Fam.; la pl.) Nazuri, mofturi, fandoseli. – Din fr. façon.

s. 1. v. aspect. 2. v. chip. 3. (mai ales la pl.) capriciu.

s. n., pl. fasoáne

n. 1) Mod de realizare a unui lucru. 2) Obiect care servește drept formă ideală pentru o serie de obiecte ce urmează să fie reproduse sau imitate după acesta; model; mostră; exemplu. ♢ ~ de costum croială a unui costum. 3) mai ales la pl. fam. Dispoziție de moment neașteptată și stranie; naz; marafet; maraz; moft; toană; capriciu. /<fr. façon

s.n. – 1. Modul în care este făcut un lucru; croială, model. – 2. Moft, fason, nazuri. Fr. façon. – Der. fasona, vb. (a da unui obiect o anumită formă; vb., refl. a se fandosi).

s.n. 1. Fel, mod în care este făcut ceva; formă, format al unei haine, al unei pălării etc.; croială. 2. (Fam.; la pl.) Nazuri, mofturi. [Pl. -oane. / < fr. façon].

s. n. 1. fel, manieră în care este făcut un lucru; format al unei haine, pălării etc.; croială. 2. (fam.; pl.) nazuri, mofturi. (< fr. fașon)