s.f. (Livr.) Îngâmfare, înfumurare care ascunde prostia. [Pr.: -tu-i-] – Din fr. fatuité, lat. fatuitas, -atis.
f. Atitudine de înfumurare sfidătoare și disprețuitoare; trufie; vanitate. [Art. fatuitatea; G.-D. fatuității; Sil. -tu-i-] /<fr. fatuité, lat. fatuitas, ~atis
s.f. Îngâmfare, înfumurare. [Pron. -tu-i-. / cf. fr. fatuité, lat. fatuitas – prostie].
s. f. îngâmfare, înfumurare. (< fr. fatuité, lat. fatuitas)