ferecături, s.f. (Rar) Acțiunea de a fereca; (concr.) legătură sau îmbrăcăminte de metal aplicată unui obiect pentru a-l fereca. – Fereca + suf. -ătură.
s. f., g.-d. art. ferecătúrii; pl. ferecătúri
f. Îmbrăcămintea sau legătura din metal a unui obiect. /a fereca + suf. ~ătură