definiția fesele definiție dex

feși, s.f. 1. Bucată lungă și îngustă de pânză cu care se înfășoară strâns copiii mici, peste scutece. ♢ Expr. Din (sau în) fașă = (de) pe vremea când era copil mic; p. ext. de când se știe, de la început. Abia ieșit din fașă = foarte tânăr, încă copil. 2. Fâșie lungă și îngustă de tifon cu care se bandajează rănile. [Pl. și: feșe] – Lat. fascia.

s. v. pansament.

s. f., art. fáșa, g.-d. art. féșii; pl. feși

f. 1) Fâșie de pânză cu care se înfășoară copiii mici peste scutece. ♢ Din (sau în) ~ din primele momente ale vieții. Abia ieșit din ~ foarte tânăr. A ieși din ~ a depăși vârsta copilăriei. 2) Fâșie de tifon folosită pentru pansare; bandaj. [G.-D. feșii] /<lat. fascia

fese, s.f. Fiecare dintre cele două părți posterioare, cărnoase, ale corpului omenesc ori al unor animale; bucă. – Din fr. fesse.

s. (ANAT.) bucă.

s. f., g.-d. art. fései; pl. fése

f. Fiecare dintre cele două părți cărnoase, care se află în partea dorsală a corpului omului și a unor animale; bucă. /<fr. fesse

s.f. Fiecare dintre cele două părți cărnoase ale șezutului. [< fr. fesse].

s. f. fiecare dintre cele două părți cărnoase ale șezutului. (< fr. fesse)

ataș, atelaj, baterie, buci, capital, cur, dealuri, denivelări tectonice, diferențial, dos, dosolin, fonfi, forme de relief, fund, gazometru, poponeață, poponeț, popou, pupineață, raft, șezut, tender, tuhăs, turcaleț, voleuri.

expr. (fig.) de la început.