definiția fetească definiție dex

(soi de viță de vie) s. f.

f. 1) Varietate de viță de vie autohtonă având struguri cu bobițe dese, ovale, galbene-verzui. 2) Strugurii acestei varietăți de viță de vie. 3) Vin produs din acest soi de struguri. /Din Fetești n. pr. + suf. ~ească

fetești, adj., s.f. 1. Adj. (Rar) Care aparține fetei, privitor la fată. 2. S.f. Numele a două soiuri autohtone de viță de vie, care produc vinuri de calitate superioară; p. ext. vin produs din strugurii acestor două soiuri de viță de vie. Fetească albă. Fetească neagră. – Fată + suf. -esc.

fetești, adj., s.f. 1. Adj. (Rar) Care aparține fetei, privitor la fată. 2. S.f. Numele a două soiuri autohtone de viță de vie, care produc vinuri de calitate superioară; p. ext. vin produs din strugurii acestor două soiuri de viță de vie. Fetească albă. Fetească neagră. – Fată + suf. -esc.

adj. v. fecioresc.

adj. v. fecioresc.

adj. m., f. feteáscă; pl. m. și f. fetéști

adj. m., f. feteáscă; pl. m. și f. fetéști

(~éști) Care este caracteristic pentru fete; propriu fetelor. Port ~ . /fată + suf. ~esc

(~éști) Care este caracteristic pentru fete; propriu fetelor. Port ~ . /fată + suf. ~esc

fetesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A petrece ca fată timpul de când iese la horă până când se mărită. – Din fată.

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fetésc, imperf. 3 sg. feteá; conj. prez. 3 sg. și pl. feteáscă

intranz. 1) A fi fată mare. 2) A-și petrece anii de fată mare. 3) A trăi ca o fată mare. /Din fată

elem. feto-.