definiția fetica definiție dex

s.f. 1. (Pop. și fam.) Fetiță. 2. Plantă erbacee cu flori mici, albe-albăstrui, ale cărei frunze, de formă ovală, sunt consumate ca salată (Valerianella olitoria). – Fată + suf. -ică.

s.f. 1. (Pop. și fam.) Fetiță. 2. Plantă erbacee cu flori mici, albe-albăstrui, ale cărei frunze, de formă ovală, sunt consumate ca salată (Valerianella olitoria). – Fată + suf. -ică.

s.f. 1. (Pop. și fam.) Fetiță. 2. Plantă erbacee cu flori mici, albe-albăstrui, ale cărei frunze, de formă ovală, sunt consumate ca salată (Valerianella olitoria). – Fată + suf. -ică.

s. (BOT.; Valerianella locusta) (reg.) salata-mielului.

s. v. copilă, fetiță.

s. (BOT.; Valerianella locusta) (reg.) salata-mielului.

s. v. copilă, fetiță.

s. (BOT.; Valerianella locusta) (reg.) salata-mielului.

s. v. copilă, fetiță.

(fetiță, plantă) s. f., g.-d. art. fetícăi; pl. fetíci

(fetiță, plantă) s. f., g.-d. art. fetícăi; pl. fetíci

(fetiță, plantă) s. f., g.-d. art. fetícăi; pl. fetíci

f. (diminutiv de la fată) Plantă erbacee cu tulpina erectă, slab ramificată, cu frunze ovale, comestibile, și cu flori mărunte albe sau albăstrui. /fată + suf. ~ică

f. (diminutiv de la fată) Plantă erbacee cu tulpina erectă, slab ramificată, cu frunze ovale, comestibile, și cu flori mărunte albe sau albăstrui. /fată + suf. ~ică

f. (diminutiv de la fată) Plantă erbacee cu tulpina erectă, slab ramificată, cu frunze ovale, comestibile, și cu flori mărunte albe sau albăstrui. /fată + suf. ~ică

s.f., pl. fetici (fetice)

s.f., pl. fetici (fetice)

(pop., fam.) s.f., g.-d. art. fetícăi, pl. fetíci