fetesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A petrece ca fată timpul de când iese la horă până când se mărită. – Din fată.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fetésc, imperf. 3 sg. feteá; conj. prez. 3 sg. și pl. feteáscă
intranz. 1) A fi fată mare. 2) A-și petrece anii de fată mare. 3) A trăi ca o fată mare. /Din fată